Biserica dacă din Densuș

Poarta către Timp se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă. Aici timpul pare să fi stat în loc. Suntem în anul 2013, la 10 km de oraşul Haţeg din judeţul Hunedoara, şi în faţa noastră stă un lăcaş de cult ale cărui ziduri îţi pot povesti ce s-a întâmplat în ultimii două mii de ani în valea cu acelaşi nume, Densuş.
Momentul ctitoririi este subiectul unor discuţii controversate. Unii oameni de ştiinţă consideră Biserica din Densuş ca fiind prima biserică paleocreştină de pe teritoriul Daciei, ridicată în perioada imediat următoare ocupaţiei Imperiului Roman (secolul IV e.n.) pe ruinele mausoleului generalului roman Longinus Maximus. Alţii plasează perioada construcţiei acesteia în secolele XIII – XIV (e.n.).
Indiferent care ar fi taina acestui monument, ce face parte din patrimoniul UNESCO, construcţia impresionează prin aspectul compact, chiar brutal, neşlefuit şi neobişnuit pentru un lăcaş de cult al zilelor noastre. Arhitectura este însă una reuşită, dacă luăm în calcul faptul că la construcţia bisericii s-au folosit atât pietre de rău cât şi coloane, blocuri şi lespezi mari de piatră din calcar şi marmură aduse de la 12 km depărtare, din zidurile capitalei provinciei romane Dacia – cetatea Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
În ciuda aceastei forme, preţioasa piatră neşlefuită, îţi inspiră siguranţă, putere şi respect atât pentru cei care au construit această poartă către infinit cât şi pentru cei care au trudit alături de Meşterul Zugrav Ştefan la jumătatea secolului al XV-lea la realizarea picturii interioare ce poate fi văzută şi astăzi.
Şi-au lăsat amprenta asupra Bisericii Densuş şi popoarele cotropitoare. Păgânii au „scos” ochii tuturor Sfinţilor pictaţi pe pereţii interiori.
Deşi a suportat multiple transformări de-a lungul celor aproape două milenii de existenţă, Biserica Densuş este cea mai veche biserică românească în care, şi astăzi, au loc slujbe religioase după rânduiala Bisericii Creştin Ortodoxe.

Sursa : www.worldwideromania.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu