Ziua

                                  de Nelu Preda

Ziua-ncepe în crepuscul, de cu zori de dimineață,

Soarele mijind minuscul, noi  spălându-ne pe față,

La izvorul șipotind, ori la câte o chiuvetă,

Fața, ochii răcorind, chiar de treaba-i desuetă!...

Cafeluța în ibric, clocotește zgomotoasă,

Hai s-o savurăm un pic, c-o țigară canceroasă!...

Mic dejun luăm și-apoi, spre serviciu, cam plouați,

Tre’ să mai muncim și noi; nu suntem așa bogați!...

Ziua debuteaz-abrupt, cu o muncă susținută,

Și răzbate dedesupt, o exemplară ținută,

Pentru orice-activitate, făcută cu pasiune,

Nu e muncă-i plinătate, plină de expansiune!...

Pentru tineri, ziua-i încă, un examen de trecut,

Pentru vârsnici, ce-au în cârcă, anii mulți, e dor acut,

De-ale tinereții valuri, de putere și vigoare,

Însă zilele-s pe maluri, parcă-s păsări călătoare!...

Nesimțită, după-amiaza, vine-ușor tip-til, tip-til,

Simți că te apucă groaza, parcă este vodevil!...

Vine pe nepusă masă, seara blândă, răcoroasă,

Și pe toți ne strânge-n casă, adunați frumos la masă!...

O gustare, o șuetă,noaptea varsă-a ei maramă,

O-ntâmplare desuetă, zi de zi ne luată-n seamă!...

Și a mai trecut o zi,  viața noastră pământească,

Se scurtează până când, trece-n ceea îngerească!...