Seara (parodie după ”La ceas de taină”)

                   Seara

 Seara, îngerii beți cad din ceruri
E vremea când au pus de-o băută
M-ar  îneca ușor în băi de miruri
Dar au prea tare mintea abătută.

Seara, stafii ce umblă amețite
Îmi dau fiori zbârlindu-mi părul
Și-mi umflă ochii în orbite
Că văd de-aproape viitorul:

Seara, te-aștept pe tine Mărioară
Iubirea mea lungă de-un ceas
Sunt Gheo, băiatul de la țară
Te-aștept, am vadra!(ultim as).


         La ceas de taină
                         de Nelu Preda


La ceas de taină, îngeri coboară din ceruri,
E vremea râvnei contra marilor ispite,
În suflet toți păstrăm mici juvaeruri,
De pesimism pot fi ușor răpite...

La ceas de taină, umbre mă-nconjoară,
Nemărginirea infinitului mă doare,
De parcă l-aș simți întâia oară,
Eu mic și el atât de mare...

La ceas de taină, iarăși eu te-aștept,
Să fii acum crăiasa visurilor mele,
Să pot ca să te strâng la piept,

Uitând de toți de toate și de rele!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog