Privirea...

                    de Nelu Preda

Privirea ta mă fascinează
Cu-a ei sclipire de smarald,
Aproape că mă penetreză
Și sufletul mi-l simt mai cald.

Privirea ta-i alunecoasă,
Șăgalnică mă săgetează,
O simt cât este de focoasă
Dar tot mă imobilizează.

Privirea ta, mi-așa de dragă,
Eu viața toată mi-aș dori
Să știu că mă cuprinde-ntreagă
Robit, sub ea aș înflori!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Dragi cititori, vă invit să comentați, materialul citit!...

Postări populare de pe acest blog