De-ai mai trăi!

 (tatălui meu, Nicolae Preda)

De-ai mai trăi, tăticule mi-aș face
Timp să petrecem molcom amândoi
Căci niciodată n-a fost pentru noi
Răgaz să stăm în liniște și pace.

Mereu am amânat ziua în care
Să îți acord mai mult din timpul meu
Credeam c-o să trăiești ca și un zeu
Dar bătrânețe-a fost neiertătoare.

Acum e prea târziu și-o să regret
Cât voi trăi că n-am stat împreună
Mai mult, c-aveai o vorbă bună
Și-o mină, parcă văd al tău portret;

Privind la el ne alungăm aleanul
Căci ne lipsești așa de mult
Aș vrea să fii din nou să te ascult
Dar implacabil trece anul,

Mai trece unul, iată-s doi
De-ai mai trăi am face-o-groază
De lucruri care-acum contează,
E târziu însă pentru noi.

Nu pot decât să-ți port iubirea
În suflet trează pe vecie,
Să ne-ntâlnim în veșnicie
Să ne-mplinim cu toți menirea.

Comentarii

  1. Maine-ti voi aprinde-o lumanare / si ragaz de-o clipa/Iti voi plange lipsa la picioare / a dorului aripa

    RăspundețiȘtergere
  2. Din pacate, timpul este necrutator iar noi nu ne bucuram de fiecare clipa petrecuta cu ei. Mi-am adorat tatal, poate si mai mult dupa ce nu a mai fost...Dar stiu ca ma vegheaza si asta imi aduce un strop de liniste:) Emotionanta poezia ta,Nelu!

    RăspundețiȘtergere
  3. ,,Ne vom întâlni cândva, la umbra unui crin, în Paradis.,, - Mircea Eliade
    Le vom duce dorul, le vom purta iubirea...versurile tale exprimă regret şi multă emoţie. Impresionantă poezie, Nelu.

    RăspundețiȘtergere
  4. Desi nu am veleitati poetice...totusi,in poezia dvs. ma regasesc si eu.Foarte frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte frumoase versuri, mi se potrivesc si mie...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Dragi cititori, vă invit să comentați, materialul citit!...

Postări populare de pe acest blog