Fă-mă Doamne!

Fă-mă Doamne, vârf de munte, să rămân cu capu-n nori,
Să am pletele cărunte când trec șiruri de cocori.
Fă-mă Doamne, vânt de vară răcorind amiezile,
Să contemplu din înalturi câmpul și livezile.
 
Fă-mă Doamne, rău ce curge, răcorind câmpiile,
Să mă scurg ușor la vale mângâind sălciile.
Fă-mă Doamne, dor de ducă, cugetele să îndemn,
Depărtările să-nvingă, pasul să le fie demn.

Fă-mă Doamne, vers duios, glas de fluier și caval,
Inimi dragi să oblojesc când m-aud în recital.
Fă-mă Doamne, litere,  să rămân în veșnicie,
Scris în vers meșteșugit, pe o coală de hârtie!

2 comentarii:

  1. Minunate versuri! Te-ai gandit sa concurezi pe undeva cu poeziile tale?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! Am concurat la câteva concursuri și am luat premii și mențiuni, dar cel mai important este faptul că am reușit să tipăresc două cărți de poezie care rămân!

      Ștergere