Atomul

         de Nelu Preda

Ești nevăzut, în toate, materiei verigă

Prezența-ți efemeră azi încă ne intrigă

Prin cuante-ți schimbi menirea de la argint la aur

Din hidrogen în heliu în Soarele cel faur.

Ești un tipar fractalic sistemului solar

În universu-ți micro te-nvârți iară și iar

Cu electroni - planete  și cu nucleul soare

Viteza neutrino o pui la încercare.

Ești mai presus de toate nemuritor, statornic

Și nu te afectează al vremurilor ornic...

Se simte-a ta prezență și-n biotronică

Dar și-n polul opus - bomba atomică.

Ești plăsmuit în stele din ce nimic de-aiurea

Formezi deopotrivă și marea și pădurea

Și Cale cea Lactee și luna de pe cer

Atomule, în Cosmos ești marele mister!