De-ar fi

           de Nelu Preda

De-ar fi să fie lumea un spațiu ideal,

În care toți să spere că vor avea o pâine

N-ar trebui cu toții să ne-opintim la deal

Pentru asupritorii de astăzi și de mâine.

Murit-au  ’naintașii, ca să muncim opt ore,

Ciocoii noi ne-ar pune să asudăm și noaptea

De parcă noi am fi, ființe ierbivore,

Iar ei au dreptul doar a ne exploata.

Nu ne mai dau salarii după calificare,

Acești îmbogățiți ce nu mai au măsură

Minim pe-economie ne dau la fiecare,

Și dacă protestăm, ne bagă pumnu-n gură.

Fabrici și combinate, pe toate le-au distrus,

Șomajul e în floare în tineri-absolvenți

Ce-și caută norocul  acum doar prin apus,

Și pleacă-n băjenie chiar dacă-s eminenți.

Țara-i îndatorată, și-i plină de ruine

Căci fructul l-au cules aceștia noi ciocoi,

Piețari mai ieri, azi iată ne dau în silă pâine

Și cheltuie-ntr-o zi, cât într-o viață noi.

Trezește-te Române și ieși acum în stradă,

Unește-ți azi voința și crezul în mai bine,

Pe-acești asupritori nu-i mai lăsa să creadă

Că ar putea să stoarcă și sufletul din tine!