Serpentina

                       de Nelu Preda




Mergând prin munți o întâlnești
Ea șerpuiește ca reptila
Dar tu să nu-ți închipuiești
Că trebuie să-o urmezi de-a sila.

Pieptiș pe munte ea te poartă
Și calea ți-a facilitat-o
Aceasta da, sublimă soartă
Aceluia ce o creat-o.

El a muncit în piept de munte
Pe soare , ploaie sau furtună
Și nu a ezitat să-nfrunte
Atâtea, ca să-ți facă calea lină.

Pe sub a soarelui arșiță
Cu târnăcop și dinamită
Te-a agățat precum o viță
De-a muntelui abruptă pantă.

Eu serpentină-ți mulțumesc
Că mi-ai deschis facilă calea
Iar celuia ce te-a creat
Pe masă nu-i lipsească sarea.

Sper să ne revedem curând
Să te găsesc tot lină
Și tot în soare strălucind
În anii ce-o să vină !

2 comentarii:

  1. De mic mi-au placut serpentinele, de la prima excursie la munte! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper că ți-a plăcut și poezia dedicată ei! Merci pentru citire, Cristi!

      Ștergere