Poeziile Mele - Nelu Preda

               de Nelu Preda Cu tine-s împlinit, nu mint, Tu ești iubirea mult visată, Ieșirea mea din labirint Spre dragostea adevărată. Cu tine zbor spre înălțimi De vis, și-ating extazul, Precum un vuiet de mulțimi Ce pot, și rup palazul. Cu tine doar nu mă simt ”nud” Când mă destăinui ție, Privirea ta de-un verde crud Iubește și mângâie. Cu tine!

          de Nelu Preda Mă resemnez cu-apusul Când să răsar aș vrea, Tu mi-ești acum opusul Deși te-aș vrea a mea. Mă resemnez cu vântul Când aș dori furtună, În ceea ce cuvântul Rostește și alină. Mă resemnez, dar încă Mai e și mâine-o zi, Nu poți să fii o stâncă Și poate te-i trezi Că resemnarea mea E doar o aparență, Și suferința-i cea Ce dă preponderență Acelui simțământ Ce-l am doar pentru tine; Vreau un deznodământ - Zâmbește-ți șade bine! Iubito, largă-i zarea O țin doar pentru tine, Și sincer, resemnarea Nu este pentru mine!

                               de Nelu Preda Tăcerea ta este adâncă precum un gând ce mă-nfioară, Un fel de-a sugera tristețea iubirii care te omoară, Căci suferi când aproape nu-ți sunt, iubita mea fără frecvență, Iubirea noastră-i plăsmuită preponderent din abstinență. Tăcerea ta m-apasă-ntruna și n-am remediu pentru ea, Suntem ca soarele și luna ce au ca emisar o stea Ce-ncearcă să ne reunească pe firmament în simultan, Însă tu taci și-a ta tăcere se adâncește an de an. Tăcerea ta ascunde visul unei iubiri mistuitoare, Ce va să vină între noi doi pe nesimțite, ca o boare. Știu c-acest vis se va-nplini și inima-ți va tresălta, Iubito-atunci ne vom iubi și vei urî tăcerea ta.