Armonie

Se-aude susur de izvoare,
Și mierle ciripesc ușor –
Zefirul suflă ca o boare,
Iar păpădii plutesc în zbor.

Un pâlc răzleț de căprioare,
Mai paște-n liniște-n zăvoi,
Deși e seară și în zare
Se văd sosind turme de oi.

Ușor foșnește-n plopi frunzișul,
Privighetori cântă-n surdină,
Pe maluri urcă-ncet suișul
Mioare cu lâna seină.

E-atâta armonie-n jur,
Pe cer încep s-apară stele,
Și liniștea prinde contur,
Cu pace-n gândurile mele.

Pot spune că-i un colț de rai,
Cum nu am să mai văd curând,
Care mă lasă fără grai,
Și-n liniște stau admirând.

Într-un târziu merg către casă,
Căci noaptea și-a intrat în drept –
Dar armonia cea frumoasă,
S-o văd din nou, abia aștept.

6 comentarii: