Însingurare

Când vezi că toți te vor înfrânt și vorba îți răstălmăcesc,

În groapă ei ți-ar face vânt, nu te mira, e omenesc –

Nimicnicia-i omenească, la fel ca ea-i și răutatea,

De ele, Domnul te ferească, pe tine și pe ea, cetatea,

Căci răii stau mereu la pândă și umblă-n haite aliați,

La răutate cer dobândă și sunt de sânge ahtiați;

Tu, doar privește-i cu răbdare și ocolește drumul lor,

Căci nu-i vreun folos mai mare, decât să nu faci jocul lor!

Mai bine-i în însingurare, decât cu lupii înfrățit,

Cu cât răbdarea ta-i mai mare, cu-atât vei fi mai fericit

Când o să faci bilanțul vieții, iar binele-ți va prevala,

Tu OM vei fi în ciuda ”pieții” și sensul i-l vei etala!