Postări

Se afișează postări din iunie, 2018

Îmi ești balsam!

Imagine
Îmi ești balsam pe sufletul rănit,   Iubirea mea, ce-ai apărut în cale, Tu rănile, cum știi mi-ai oblojit – M-au vindecat doar zâmbetele tale, Iubirea noastră e atât de pură, Cum n-a mai fost și n-o să fie alta – Îmi ești cum este rugul pentru mură, Sau ce însemnă pentru nufăr, balta. Te-am întâlnit când nici nu mai speram Să întâlnesc iubirea   așteptată, Ești pentru mine, teiul pentru ram, Sunt sigur, nu ne-om despărți vreodată. Și dacă-a fost să îmi pătrunzi în viață, Voi face tot ce pot să te păstrez – Știu, totu-atârnă de un fir de ață, Dar eu fac totul să-l consolidez – Doar împreună răsuci-vom firul, Din ață va ajunge un odgon, Pe față ne va mângâia zefirul – Vom fi un cuplu la un milion!

Am găsit dragostea!

Imagine
Dragostea azi am găsit-o, în inima ta – Am descoperit iubirea, în sufletul îți sta. Sunt alt om, acum viața pot să o trăiesc, Liniștit, știind că am, pe cine să iubesc! Ca o floare înflorită, farmecu-i firesc Mă cuprinde, mă vrăjește, parcă amețesc – Dragostea adevărată, chipu-ți feciorelnic, Îmi aduc o fericire – parcă-i îndoielnic, Prea frumos apare totul, dar e-adevărat, Ne iubim nemăsurat și   iată s-a-ntâmplat – Ne-am găsit unul pe altul, ne-am îndrăgostit, Ca noi doi pe-această lume, nimeni n-a iubit! Jumătăți pentru întregul ce-i desăvârșit, Tu ca mine, eu ca tine, n-am mai întâlnit! Dragostea adevărată astăzi o trăim – De mai sunt și alți-n lume, noi îi fericim!

Recunoștința

Imagine
Recunoștința-i floare foarte rară, Când o primești, tu să o prețuiești Căci binele ce-l faci o să apară, Precum viteazul cărții de povești Cu forțe întreite de izbândă, Pe Zmeul rău punându-l în genunchi – Recunoștința merită dobândă, Și merită cântată din rărunchi! Ce-i mai frumos și bun pe lumea asta, Când stânga n-a știut ce face dreapta, Iar binele făcut i-atât și basta, Fără tam-tam, fără a adăsta Și făr-a aștepta ceva în schimb, Recunoștința chiar de e târzie, E ca un corolar și ca un nimb – Din somnul greu te-aduce la trezie! Deci, faceți bine făr ’ de ezitare Și făr-a   trâmbița în patru zări, Recunoștința floare rară-apare Când nu visezi, cu-alese desfătări!