O dragoste adevărată


O dragoste adevărată-i când tu iubești și ești iubit –
Nu simți pământul sub picioare, plutești spre-naltul infinit,
Renaște sufletul din tine, resimți doar iz de primăvară –
Ușor la trup, vibrează totul, ești liber pentru-ntâia oară.

O dragoste adevărată-i, izvor de vers curgând ușor,
O viață binecuvântată, în care ai în toate spor,
Căci ce-i mai dulce și mai spornic decât iubirea-nălțătoare,
Care-i mai mult decât o hrană, face-ncercările ușoare.

O dragoste adevărată-i sublimul negândit atins,
E firmamentul unde-s stele de sentimente ce-au cuprins
Tot ce înseamnă armonie, atât în trup cât și-n simțire,
Tot ce clădește, uită, iartă și tot ce-i drum spre nemurire.

O dragoste adevărată, de o găsești tu s-o cultivi,
S-o aperi cu devoțiune de toți cei răi și invazivi –
Ca pe o floare delicată, tu cu lumină s-o hrănești,
Căci dragostea adevărată, o dată-n viață o-ntâlnești!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu