Ți-am ridicat altar din amintiri

Ți-am ridicat altar din amintiri,

Azi nu mai ești, dar parcă ești mai vie,

De-aceea scriu această poezie

Ce-i închinată fostelor iubiri.

Te-ai ridicat la ceruri prematur,

Iubirea nostră-i dincolo de nori

Prinos ți-aduc acest buchet de flori,

Și o să plâng până mă satur.

Ți-aprind și-o candelă să-ți dea lumină

În paradisul unde sigur ești,

Știu că la mine veșnic te gândești

Până ce mie clipa o să-mi vină,

Și ne vom regăsi acolo-n cer,

Mai tineri, mai curați și-ndrăgostiți,

Dar pân-atunci, iubito, să nu uiți

Să-mi vii în vise pline de mister,

Și-n ele s-avem marile trăiri

Ce ni le-a refuzat această viață

Ce-atârnă de un firicel de ață;

Ți-am ridicat altar din amintiri.