”Pe caldarâm” - parodie după ”Pe portativ” de Camelia Ardelean

       Pe portativ                         Pe caldarâm      

Din cenușă-au înflorit speranțe,                  În băutură-am înecat speranțe,

Le-am udat cu stropii de argint,                  Îngurgitând din cupe de argint,

Izvorâți din clipe ce nu mint,                       Sunt mitoman și știu numai să mint,

În iubirea fără de restanțe.                           Iar la-ntreținere am doar restanțe.

M-am retras cu timpul la șuetă,                   Cu alți bețivi azi sunt la o șuetă,

Încetând comerțul prohibit                          Chiar de ar fi alcoolul prohibit

Cu iluzii-aflate-n deficit,                               Consumul tot n-ar fi în deficit, 

În plăpânda sorții piruetă.                            Și beau până ce cad în piruetă,

Azi mai țin în palme nori de vise,                Pe caldarâm adorm și cad în vise,

Dar remarc, pe-al vieții portativ,                  Sunt asurzit pe-al nopții portativ,

Câte-o notă sună incisiv,                             De-o notă disonantă incisiv,

E-un concert cu ușile închise!                    Când bat în Iad la ușile închise!