Bate vântul...
Bate
vântul tare-afară, inima mi-o înfioară,
Dar
ușor se face seară, viforul se mai coboară –
Și
nu este o-ntâmplare – părul tău e ca o boare
Trupul
svelt de balerină, pielea rumenă, velină,
Ochi
rotunzi fără de vină – mă pătrund de mă leșină.
Te
așezi în poala mea – ai parfum de micșunea,
La
fereastră-i o perdea – te ascunzi pe după ea.
Vântul
bate tare-afară, dragostea spre noi coboară,
Ne-nvăluie
ca o sfară – cu miros de lăcrimioară.
Te
iubesc și mă iubești, înger pentru mine ești –
Bate
vântul ca-n povești, te-ai ascuns; mă păcălești?
Foarte frumos, Nelu. Ai îmbrăcat în vers jucăuș, acest sentiment unic - IUBIREA. Felicitări pentru poezie.
RăspundețiȘtergereMulțumesc frumos, Tina, pentru citire și apreciere!
Ștergere