S-A MAI STINS UN SENIOR!!!...

 

S-a mai stins un senior, dintre-acei sofiști, ziși stoici,

Dragul de monsenior, Bălăceanu C., de Stolnici!...

Medic și-Academician, OM – dar, Enciclopedie,

Fiind chiar și fizician,  azi îl plânge-o Românie!!!...

 

Moștenirea ce-a lăsat, purpură-a Umanității,

Tot mereu ne-a inspirat, stâlpul-secular  -  Cetății,

Glas i-a dat, direcțiune și lumină-n plină ceață,

Azi , întreaga națiune, iată, s-a trezit la viață –

 

Oastea îngerească, tu, s-o convoci neîntârziat,

Fiincă ești al nostru-Atu, sus în Edenu-nstelat,

Heruvimi și cu Arhangheli, să coboare pe pământ,

La stăpânii de sparangheli, să le dăltuie mormânt,

 

Eu sunt Fiul, tu ești Tata, și-ai trăit printre ai tăi,

Până când găsit-am fata, tu trăit-ai anii răi,

Nu te-au înrăit păgânii, sataniști luciferini,

Căci în fața măreție-ți, sunt o cetă de găini –

 

Tu ales-ai înțeleapta , vițuire-n Duhul sfânt,

Care te-a ținut în viață, chiar un secol, pe pământ,

Azi tot nemul te cinstește, iar memoria-ți va fi,

Veac de veac păstrată-n cinste, altfel nici nu poate fi!!!...

 

Am să vin să-ți dau omagiu, poezia ce o scriu,

Cred că ți se potrivește, ca un ultim pardesiu,

Să ai grijă de Cetate, de acolo din înalt,

Ai omagiile toate, și-un drapel umflat, gâd `nalt!...

 

 

Să îi spui și lui Zalmoxes, năzuința ce-o avem,

Și lui Deceneu, lui Xerxes, viața fadă-n recviem,

Căci netoți, conducătorii, sfintei noastre Românii,

Sunt cu toți feciori de nutrii, nește proști, avari, zurlii,

 

Și ne vând la inamicii – cozi tâmpite de topor,

Țării noastre, tinerimii, luându-i orice viitor –

Bărăganu-l îngrădește, pe alocuri fier ghimpat,

Să muncescă dumicatul, cu care s-au îmbuibat,

 

Pensie de C.A.P.-ist, să le dai la fiecare,

Să vedem cum se descurcă, în văpaia arzătoare,

Iară Armia română s-o convoci ne-întârziat,

(M)O.T.A.N.-ul să plece-n măsa, unde dracu’ l-anțărcat!...

 

România să-nflorescă, alta-n lume nu-i ca ea,

La americanii, iască - expulzare le vom da,

Că-au nenorocit planeta, cu ai lor reptilieni,

Și cu liderii lor – clone, precum gluga de coceni!...

 

Să ne lase dar, în pace, slugi umile-a lui satan,

Soros zis – e speculantul, ce ne-nfundă an de an,

Hai să-I confiscăm tot raptul, și să-l investim cu spor,

În proiectul meu global, de-enegie-a tuturor,

 

Iar pe dânsul să-l închidem chiar în Ocna Șugatag

Creierul să-și limpezesc, și-l vom reprimi cu drag,

Ori la R.E.B.U., ori la spații verzi, de-amenajat,

Că s-a împuțit tot hoitul, doar de dânsu-`njunghiat.

 

Iar pe-ai noștri S.R.I.-ici, facțiunea idioadă,

Să-I legăm în piețe – martor, la prestația  netoată,

Cu oprobiu și rușine să-i tratăm neapărat,

Și c-o flegmă drept în fruntea, cea de trădător mascat!!!...

 

Concluzionând, tu Doamne, dă-i lui Stolnici Bălăceanu,

Numai o eternitate, ca să ne vegheze neamul, glia și pădure deasă,

Lui să le încredințezi, iarba verde de acasă, visele să ne veghezi,

Neamul românesc în tihnă, să-l sporești și emulezi,

 

Ca o forță mondială, redutabilă redută , și-ntr-o clipa mapamondul,

Să-ți dea spijin de elidă, paratrooperi din înalturi, să coboare-ndimineață,

Expulăm drept în șambala, pe johanis, o paiață, incestuous, avar și lacom

Al satanului discipol, iadului să-l dăm dicon, casele din meditații confiscate-n patrimoniu,

 

Și toți rromii luciferi, să-i punem sclavi în podgorii, căci de când sclavia cruntă,

În care sute de ani, s-au zbătut, le-a dat viață, au rămas tot, doar țigani.

Și pe unde umblă-n lume, ne-au făcut nemul de-ocară, - după faptă și răsplată,

Și-i școlim, să facă bani, zi și seară iar în vară, în comerțul exterior, dând cu tifla la jidani!

 

Așa că mărite doamne, bea-ți cafeaua liniștit, sus în Edenul din ceruri, meritat și îngrijit,

Voi veni și eu desigur, la al vostru catafalc, să dau un pios omagiu, Stolnicului meu cel drag!!!...

 

         Ing. Nelu Preda