Mai dă-mi...

Mai dă-mi înc-o speranță că te voi revedea;
Cu toată nerăbdarea, te voi întâmpina  -
Chiar dacă viitorul nu îl poți prevedea,
Nu-mi omorî speranța, nu o poți ruina!

Mai dă-mi o-mbrățișare când ne vom întâlni,
Adu-ți aminte ziua când noi ne-am cunoscut –
Și poate sentimentul cel nou va cumpăni,
Sau poate că iubirea în tine-a renăscut

Și vei fi iar aceea ce m-a iubit intens,
Înțelegând iubirea ce-ți port cu stoicism,
Că are plinătate și sentimentu-i dens –
Nu poate fi privit deloc cu scepticism!

Mai dă-mi deci iară șansa să te recuceresc,
Și n-o să ai regrete, cuvântul meu e gaj –
Să am din nou în preajmă surâsu-ți îngeresc,
Și voi avea putere și voi avea curaj!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu