”Azi tu...” - parodie după ”Azi nu...” de Camelia Ardelean

          Azi nu...                                                       Azi tu...

 

               de  Camelia Ardelean                                                                       de Nelu Preda

Azi nu mai sorb din veșteda fântână                         Azi tu s-aduci găleata cu apă din fântână,

Cu umbre vii și existențe mate,                                 Să cureți și la geamuri că deveniră mate;

Ci sap în mine după nestemate,                                Să vezi că gospodinele sunt niște nestemate 

Plivesc de scame soarta cea păgână.                         Și nu pot fi tratată de parcă-aș fi păgână!

Azi nu mai stau pe margine de gânduri,                  Azi tu să cureți baia, fără să stai pe gânduri,

Sub felinare mute de-așteptare,                               M-am săturat acasă să stau în așteptare,

Ci, hăcuind himerele avare,                                     M-am săturat să-ți vânturi pornirile avare –

Reasamblez lumina pe sub scânduri.                       A ta rapacitate  mă bagă-n patru scânduri.

Azi nu mai storc regrete din crevase,                       Azi tu să nivelezi adâncile  crevase,

Nici versuri noi din slove însetate,                           Din rond și udă-l bine, că-s florile-nsetate,

M-adap cu ploi chiar și-n pustietate,                        Am fi rămas cu totul ca în pustietate

Extrag din ceruri două linguri rase.                          Dacă am fi contat pe simțurile-ți crase.

Nu mai tratez rugina de pe vreme                             Mi-am pus mari întrebări de la o vreme,

Cu elixir din lacrimi însurite                                      Degeaba-ți sunt azi tâmplele-nsurite –

Și, conservând surâsuri ilicite,                                   Ți-e mintea doar la lucruri ilicite,

Aștept eternitatea să mă cheme...                              Nimic nu e la tine să mă cheme...