Mai dă-mi...

Mai dă-mi înc-o speranță că te voi revedea;

Cu toată nerăbdarea, te voi întâmpina  -

Chiar dacă viitorul nu îl poți prevedea,

Nu-mi omorî speranța, nu o poți ruina!

Mai dă-mi o-mbrățișare când ne vom întâlni,

Adu-ți aminte ziua când noi ne-am cunoscut –

Și poate sentimentul cel nou va cumpăni,

Sau poate că iubirea în tine-a renăscut

Și vei fi iar aceea ce m-a iubit intens,

Înțelegând iubirea ce-ți port cu stoicism,

Că are plinătate și sentimentu-i dens –

Nu poate fi privit deloc cu scepticism!

Mai dă-mi deci iară șansa să te recuceresc,

Și n-o să ai regrete, cuvântul meu e gaj –

Să am din nou în preajmă surâsu-ți îngeresc,

Și voi avea putere și voi avea curaj!