Românii şi limba română - preistoria nestiută a lor
de Nelu Preda
Preambul
Cu toţii cunoaştem istoria oficiala invaţata la şcoala , conform careia teritoriul dacic a fost latinizat de către romani prin cucerirea Daciei .Orice om de bun simţ ar pune urmatoarea intrebare legitimă : cum au invaţat carpii si postobocii din Moldova actuala latina ( evoluata ulterior in româna ),la fel şi dacii din Maramureş şi Dobrogea care nu au fost nici o data colonizati de romani.Şi încă ceva ; cum de n-au reuşit aceeasi performanţa in tara de origine Italia ,unde un locuitor din sud nu se poate inţelege cu altul din nord dacă fiecare foloseste dialectul local?
Cercetari arheologice relativ recente dar ne date publicitaţii , vin să ateste faptul ca in vechime , populatia predacica , scitii sau hiperborenii ,locuiau in tot teritoriul de la “Nistru pana la Tisa”( cum frumos spune Eminescu )si din Bucovina pana la marea cea mare.Tabiţele de lut gasite in Ardeal ( intr-un sit arheologic al carui nume imi scapa acum ),precum şi inscripţiile găsite la Intorsura Buzăului in peştera de la Tărtăria ,dovedesc fara nici o tagada că in urma cu mai mult de 5000 de ani ,populatia Daciei vorbea o protolatina şi folosea o scriere cu grafeme de sorginte , dar anterioare celor sumeriene. Deasemeni cercetări lingvistice au demonstrat ca după ultima glaciatiune ,populatia vorbitoare de protolatină a migrat din Dacia in toata Europa relativ depopulată de glaciatiune , dovezile păstrandu-se până astazi in dialectele diverselor populaţii ale spaţiului European.Astfel există o populaţie in Alpii elveţieni care işi spun romanşi si care vorbesc un dialect foarte asemănător cu româna.Deasemeni dialectul baştilor este foarte asemănător limbii romane , mult mai apropiat decât cu spaniola.In lumina acestor fapte se poate specula şi faptul că populaţia Romei preistorice provenea tot din aceasta mare migratie a sciţilor in Europa ,romana fiind doar o scită evoluată in timp.Aceste adevăruri sânt insă ţinute sub obroc din considerente care imi scapă ,iar eu le-am aflat din lucrările doamnei Mioara Caluşiţă Alecu şi le puteţi găsi pentru conformitate la editura on-line Miracol.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Dragi cititori, vă invit să comentați, materialul citit!...