Învățătoarea
de
Nelu Preda
Copil
fiind, mersei la școală, în prima zi, cu pasul șovăielnic
Întâmpinat
fusei cu o domoală, răbdare, precum un pomelnic,
Rostit
cu fermitate, dar cu evlavie și cu rigoarea celuia ce știe,
Înaltă
nu prea mult, dar impozantă, o
ființă-așa de importantă,
În
viața-mi fragedă, pasantă, să fie totdeauna elegantă,
N-am
cunoscut ulterior... mi-a fost mereu bun ajutor,
În
a-nțelege mai cu spor, ce-i bun ca să-mi creez un viitor.
A
cărții slovă ne-a-nvățat, pe toți școlarii de un leat,
Și
a ținut neapărat, să stăm uniți, nu separat,
În
universul recreat, de-a buchii grai imaculat...
Aș
vrea și-acum cu-adevărat, să fiu din nou acel băiat,
Avid
de-a ști, citind pe brânci, în recreații între bănci.
Cu
ochii ei – sclipiri de stânci, ne tot scruta – voi sunteți țânci!
Istoria
să o-nțelegeți, în viață ca să știți s-alegeți,
Ce-i
bun, căci altfel voi culegeți, ale dizgrației săgeți!
Literatură,
geografie, tot fundamentul va să fie,
A
vieții grea caligrafie, spre altfel de filozofie!
Ani-au
trecut, ne-am revăzut, blăndă precum am prevăzut,
Ninsoarea-n
păr doar i-a căzut și focul din privire parcă i-a scăzut...
Eu
om matur, la casa mea, pensionară veche ea,
Mi-a
mulțumit pentru că ea, a stat mereu în mintea mea...
Prin
lume, unde-am tot umblat, ei cărți poștale i-am expediat,
Iar
ele bătrânețile i-au mângâiat, știind că eu nu am uitat!
S-a
dus acum, e printre îngeri, nu am cuvinte și nici plângeri,
Când
văd icoana ei am strângeri și lacrimi de-amintiri și-atingeri...dureroase-n
suflet!...
În memoria învățătoarei mele, Raisa
Ciobanu.
Hola! Gracias por tan hermosa poesía. Recuerdos de una infancia lejana, pero tan presente. El idioma a veces me perjudica en la interpretación, pero sus palabras significan tanto que la traducción es lo de menos. Gracias por hacernos revivir tiempos idos. Lo felicito.
RăspundețiȘtergereHola !...Mucios gracias por tuos plavras tanto apreciativos !...Buonas tardes !...
Ștergere