Poeziile Mele - Nelu Preda

                                             de Nelu Preda      Am auzit cântec de menestrel, Dar erau disonanțe în el... Am mângâiat cu privirea tot cerul, Dar mai adânc devenise misterul... Am privit și în stânga și-n dreapta, Dar de ne-nțeles deveni șoapta... Am scrutat și-n adânc de mare, Dar atunci cântecul deveni tot mai tare... Am privit mirat spre pământ, Dar am înțeles că e șuier de vânt... Am întors fața către oglindă, Dar frânghia-mi de gât atârna de o grindă... Am înțeles că nu-i cântec de menestrel, Dar  e glasul  conștiinței strigând către el !

de Nelu Preda Am încercat s-ating nemurirea cuvântului... Și-am produs doar șuierul vântului! Am încercat s-ating pletele soarelui... Și m-am ars asemenea fluturelui! Am încercat dulceața gloriei... Dar am luat cale metaniei! Am încercat experiența rugăciunii... Dar m-am destrăbălat apoi ca nebunii! Am încercat să fiu frate... Să fiu apoi părinte și de toate! Am încercat apoi ca să fiu fiu... Dar am ajuns bunic fără să știu! Am încercat cam tot ce se putea încerca...                              Om am rămas și am cules deșertăciunea!

                                                                                                                            Am încercat s-ating nemurirea cuvântului... Dar am amuțit! Am încercat s-ating pletele soarelui... Dar am înghețat! Am încercat experiența rugăciunii... Dar m-am răzvrătit! Am încercat dulceața gloriei... Dar m-am pocăit! Am încercat să fiu frate... Dar am devenit tată! Am încercat să fiu fiu... Dar am devenit bunic! Am încercat tot ce se putea încerca... Dar, deșertăciune!...Am rămas tot om!

                                                          De Nelu Preda E lungă țara și e lată, dar furii au prădat-o toată, Ruine vezi pe unde treci, te-neacă lacrimile seci. Din codrii mândri de aramă, au mai rămas neluate-n seamă Fiștoace ici și colo doar, cioate-au rămas pe-orice hotar. Petrol și gaze am avut, dar le-au vândut oricui a vrut, Pe mai nimic, cu sinecuri, la venetici plătim facturi. Avem belșug de energie, hidroelectrică se știe, Atomică la o exportăm, iar pe român doar îl taxăm, Cu energie din termocentrale, c-așa-i pe placul Băncii Mondiale. De la producători cam de detoate, azi importăm tot ce se poate, Totu-i pe bază de comision, luăm camion la preț de avion. Biruri apar pe zi ce trece, ca pe român la buzunar să-l sece, Iar viața să îi fie fiere, pentru huzurul celor la putere. Toți tine...

E primăvară, primăvară iară, Abundă ciripit de păsărele, Șăgalnic soarele străluce-n seară, Iar sufletul ni-i plin de cer și stele! Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri, Copaci-nmuguriți  dau să-nverzească, Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea dă ghes să-nmugurească! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură! Tu Primăvară bine ai venit, În suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am dosit... E Primăvară, florile să cearnă! E Primăvară !

                                           De Nelu Preda Se-adună vremurile-asupra mea, M-au nins, plouat și-n arșiță răscopt Mă păsuiește încă oare vremea ? Voi apuca decenii opt ?! E viața zbatere și zbucium greu, Cu bucurii răzlețe și ispite, Dar am luptat și lupt din greu... Căci toate-au fost din plin plătite ! Orgoliul și ambițiile au apus... Iar senectutea-mi dă seninătatea De-a prețui și-a spune ce-am de spus, În lucrurile ce privesc cetatea. Mă veți ierta dacă vă plictisesc, Cu ”ode” către-acei ce guvernează... Nu pot să fac decât să buchisesc, La versuri care poate-i șicanează ! Frumoasă este arta, sunteți tineri, Poeți și prozatori deopotrivă, Dar fiind  periclitați în idealuri... Ar trebui s-o faceți și activă ! Condeiul să devină foc și pară, Un bici al verbului descătușat, Mânat de dragostea de țară, ...

                                                                                            de Nelu Preda Ponta-i cel mai fain bărbat, virtuoz la plagiat, Minte într-o zi cât zece, nimeni nu-l poate întrece! Are fruntea mândră lată, cu șmecherii mobilată, Toată viața-a dat din coate, și-a ajuns de nu se poate... Prim ministru, cel mai cel, nimeni nu mai e ca el! Are țara jucărie, vai de mama lui, nu știe, Și nu vrea să aibă știință, despre-a tării suferință. Crede că-i predestinat, cu izbândă-n plagiat, Chiar la Cotroceni s-ajungă, președinte într-o dungă! Țara nici n-o guvernează, la TV doar ...

                                            de Nelu Preda   O patrie, doar una-avem pe lume, Lăsată de strămoși ca bun de preț, În ea ajuns-am să răbdăm de foame, Sluga străinului cel hrăpăreț! Pământul ei stropit cu sânge, De către-ai noștri bravi eroi... Vândut la venetici, e astăzi, plânge Mândria noastră terfelită în noroi! În ea cu toți-aveau o pâine,mare-mică, Ce-n demnitate acasă-au câștigat, ”Pietre de moară” în depărtări ridică, Astăzi, românul fiind în Occident argat! Toți trădătorii, gângavi, agramații, La solduri îi vândură veșnicia... Și-n ale veneticilor ovații, Ar vrea să desființeze România! O patrie, avem pe lume, azi ne cheamă, Alăturea cu toții să-adăstăm, Pericolul să-l luăm acum în seamă, Pe-asupritori, cu toți să-i alungăm! Să fie iară mândră România, Cu toți să fie mândri că-s români, S-abu...

de Adrian Paunescu În loc să fim o ţară numai fraţi, Simţim, în noua epocă barbară, C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi S-ajungem chiriaşi la noi în ţară. Din tot ce facem, nu avem nimic, Ne macină străine interese, Făina noastră n-are spor nici pic, Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese. Trăim acelaşi tragic simţământ, Sub politicieni şi sub contabili, Că noi, ca neam, avem destinul frânt Şi suntem de prisos şi nerentabili. Umili, ne cerem scuze de la toţi, Că nu ne-au chinuit destul în viaţă, Şi ne conduc nişte fanarioţi, Ce pe cei mici trădarea îi învaţă. Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi, De zici că eşti din neam ce nu se lasă, Când am ajuns în ţara noastră slugi Şi suntem cerşetori la noi acasă? Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum, Dispuşi să emigreze se arată, Mormintele se pregătesc de drum, În România deromânizată. Sus-puş...

                                                                     de Nelu Preda Gingaşe creaturi ,ne staţi alături , La bine şi la rău cum aţi jurat... Cu toate că suntem ades imaturi Cu farmecul vostru de neegalat. Mare mirare ce am face fără voi, Cu toate că ades suntem eroi. Iubite , mame şi soţii, Ne faceţi zi de zi doar bucurii !!! De-aceea vă dedic aceste versuri, Neegalate fiind în universuri... Cuvintele sunt prea sărace Să spună cam cât sunteţi de dibace. Închei aici a mea umilă pledoarie, O , Evo dedicată numai ţie, Şi sper ca să aveţi pe lume, Parte numai de lucrurile bune... Familia să vă iubească, Tot ce doriţi aşa să se-mplinescă Iar binele să îl vedeţi cum se adună... Iar toate-acestea simultan ca-ntr-o cunună!!! La Mulţi ani !!!  You , women are in our dreams , N...

        M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt  tinerii,  care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română: - Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru). Urmează altă întrebare: - Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare: - Soldaţii "romani" chiar vene...

                            de Nelu Preda Te-am văzut din depărtare, faină fata ești fătucă, Frumusețea-ți este mare,...cum să fac să te-am tătucă? Moșule nu-ș ce să zic și eu sunt la trup aprinsă, Tânăr nu mai ești mata, dar îmi place să fiu stinsă! Fata taichii, eu mai pot, dar de-o fi și-a fi să fie, Mă oblig să-ți iau capot, și-a mai faină pălărie. Zis și-apoi făcut în luncă, sub cel mai stufos arțar Moșul dovedi să facă, cât un tânăr armăsar! Moșule, ce să-ți mai spun, nu-mi trebuie pălărie, Nici capotul ăla bun...tu ești unul la o mie! Poate ne mai întâlnim, ici în lunca cea înverzită... Ce să-ți spun ca să zâmbim,...mă făcuși azi fericită !

                                         de Nelu Preda Te-aș iubi, dar nu-ndrăznesc, spre-al tău suflet să sui calea Teamă-mi e că-l întâlnesc și de-l văd m-apucă jalea ! Te-aș iubi, dar nu te pot, aborda cu tot firescul, Simt c-aș fi un idiot, și-aș friza puțin Dantescul... Te-aș iubi, însă-n zadar, prea înalt ți-e piedestalul Ce ți-am ridicat in dar și-ntrevede idealul ! Te-aș iubi, dar anotimpul, mă îndeam-n-a hibernare, Și-aș dori ca numai timpul, să mă scoată din visare ! Te-aș iubi, cum nu și-acum, frumusețe-ntruchipată, Dar mă aflu pe alt drum !...Oare-am să te uit vreodată?!