Camelia
(poetei Camelia Ardelean)
Ești sora mea pe-aripi de poezie,
Ne-am întâlnit în spațiul virtual
Și-a devenit atât de uzual
Al nostru dialog spre armonie.
În vers cu ritm, și rimă, și măsură,
Mi-ai fost un ghid în ale prozodiei,
Să pot să dau un farmec poeziei,
În foarte complicata-i țesătură.
De-aceea-ți mulțumesc prin versu-acest
Modest omagiu în fraternitate,
Iar versul tău va fi-n eternitate,
Căci e-n perfecțiune manifest!
Sărutul meu frățesc pe a ta frunte
Și virtual, pe slova ce-o creezi,
E un simbol și ai putea să vezi
Că timpul n-o să poată să-l înfrunte.
Ce frumos omagiu :) M-a incantat versul tau , am citit cu multa placere :)
RăspundețiȘtergereSigur si Camelia este bucuroasa! Nelu, sa stii ca si eu ii sunt recunoscatoare:) de la un comentariu al ei am inceput sa acord atentie prozodiei:) Ea a marcat o schimbare in poezia mea ! Te felicit :)
Mulțumesc, Adina! Și eu îi sunt recunoscător pentru același motiv, și nu numai. Noi ne cerem unul altuia părerea despre poeziile noastre și vreau să cred că scriu mai bine de când o cunosc pe Camelia.
ȘtergereSuperb! Superb gestul si superba poezia! felicitari, Nelu!
RăspundețiȘtergereMulțumesc frumos, Laura! Mulțumesc pentru citire și apreciere!
ȘtergereFoarte frumos ai apreciat prin vers, ajutorul primit din partea unei prietene, care ţi-a călăuzit pasul în arta poeziei. Felicitări Nelu, pentru gestul tău şi frumuseţea versului.
RăspundețiȘtergereMulțumesc frumos, Tina!
RăspundețiȘtergere