Prietenia
Un lucru rar, neprețuit, prietenia nu-i o toană
Și nu se-njgheabă ”pe genunchi”, e o coloană
Clădită-n timp și cu răbdare cu încredere,
Ce-i dobândită doar prin fapte și accedere
La un comun spiritual care să facă
Valorile să-mpărtășim și să ne placă
Tot ce-i frumos, tot ce-i sublim deopotrivă,
La unison să împărțim tot ce derivă
Din ceea ce numim a fi prietenie,
Fără sforțări, fără demagogie.
Prietenul te caută fără motiv,
Vrea să te aibă-n preajmă doar votiv.
De-aceea noi să prețuim neapărat,
Prietenul care ne e cu-adevărat
Aproape și la bine și la greu
Căci e un dar făcut de Dumnezeu.
Intr-adevar prietenii sunt putini... In rest, doar cunostinte...
RăspundețiȘtergereDin păcate, dar mai bine puțini și buni!
Ștergere,,Ce-ţi poţi dori mai mult decât să ai pe cineva cu care să poţi vorbi ca şi cu tine însuţi.,, - Cicero
RăspundețiȘtergereAcest sentiment nobil - PRIETENIE - îl descrii atât de frumos, în această poezie. Felicitări, Nelu.
Mulțumesc, Tina!
RăspundețiȘtergere