Albe versuri...
Le
recită cu emfază țuguindu-și buzele –
Vor
să compenseze ritmul și măsura șchiopătate,
Ocolite
cred, din lene, cu-atâta seninătate!
Scriu
metafore de-a valma fără nici o legătură,
Abstracționând
talentul ce li-i dat de la natură;
Caută cu dinadinsul
modernismul ce-i în vogă
Contestând poemul clasic cu un
drept ce și-l arogă.
Știu
că este loc sub soare pentru orice creatură,
Iar
într-o bibliotecă, pentru orice scriitură,
Dar
păcatul este mare să vă irosiți talentul
Prinși
de modernismul care vă absoarbe ca torentul!
Remarca acida, dar necesara. Atitudinea ta corecta, exprimata prin vers, va fi perceputa si de cei care scriu, doar de dragul scrisului. Felicitări pentru poezie, Nelu.
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru citire și apreciere, Tina! Să sperăm că va avea efect, deși parcă mă îndoiesc!
ȘtergereEu n-am inteles niciodata chestiile abstracte si nici nu mi-au placut. Poeziile, picturile, desenele etc.
RăspundețiȘtergereDe înțeles le înțeleg, Cristi, dar refuz să le plasez în categoria esteticului, asemeni ”Cumințeniei pământului”!
Ștergere