Prostia

De când e Lumea-a fost salvare prostia pentru acel care,

Poartă o pălărie mult prea mare și de aceasta, habar n-are!

Și tot prostia-i vinovată de răutatea arătată, chiar dacă este elevată –

Și cu diverse e ornată, prostia manifest se-arată!...

Și tot prostia, bat-o vina, mărturisesc, a fost pricina

Atunci când m-am îndrăgostit și numai șuturi am primit,

Însă sper că m-am lecuit și-n viitor am să evit

Relații toxice subit, ce m-au făcut nefericit!...

Înțelepciunea chinezească, ne spune că ”să te ferească,

De-acela ce nimic nu știe, dar e convins că-i ”meserie”

La gând și trup deopotrivă, dar dânsul este dimpotrivă!”,

Spuneam, deci Domnul te ferească de nepriceperea firească

A celui ce încearcă doar, să epateze în zadar;

Prostia este-o plagă mare  și cred c-abundă-n fiecare,

E important s-o ții în frâu, și să nu ”bagi căruța-n râu”

Mai mult decât îți e obada, dar mintea greșește năroada,

Și sâmburele de prostie ce îl avem în noi, se știe,

Își face-a sa scamatorie și ne conduce spre pustie!...

Și tot prostia-i vinovată, dacă-ntre un băiat și-o fată

E dragoste adevărată, dar o trăiesc doar separată –

E un mister – mi se arată, chiar dacă-i clipa minunată,

De-i prost, ratează a lui soartă, iar fata stă nemăritată!...

În viață și-n politichie e plin de proști și-asta se știe –

Iar dacă-ar fi și-ar fi să doară, ce urlete ar fi prin țară,

Dar mai ales prin Parlament, ce a ajuns stabiliment,

Prostia, urlă, e plenară, a dat deștepți-afar’ din țară,

Și au rămas toți idioții, pungașii dar și toți netoții,

Să guverneze România – imensă le este prostia –

S-o stăpânească sănătoși, dar sunt parșivi și puturoși,

Ne vând într-una la gogoși, ca niște vajnici ticăloși!...

Prostia dac-o dăm afară, probabil ar rămâne țara goală,

Căci cei ce-au fost la locul lor, lucrează-n Occident cu spor,

Și-au mai rămas aici bețivii, și proștii, dar și invalizii,

Bătrâni, copiii și nepoții, ceva din curve și toți hoții

Ce fac naveta-n Occident și vin acasă mai frecvent.

Vă spun cu inima în mână, prosita nu e nici o glumă,

Ea îi unește manifest pe proști în grupuri – eu detest

Această solidaritate, a proștilor, în libertate;

Ar trebui dată o lege pentru acel ce nu-nțelege

În ce constă democrația ce pârjolește România –

Sunt dobitoci care votează la legi și mai și guvernează,

În viață au numai noroc, se promovează reciproc,

De ești mai breaz și intri-n ei, te mușcă fiindcă sunt mișei,

Au spiritul de turmă treaz și nu suportă să fii breaz!...

Dar ca să concluzionez, prostia să îmi etalez –

Că ”unde-i minte-i și prostie”, proverbu-i românesc, se știe...

Dacă mai am câte-o durere, ea nu provine de la fiere,

Mă doar sufletul să văd, că nemul meu este nărod,

Și rabdă jugul tiraniei, clădită-n numele PROSTIEI!!!

Copii ai țării, deșteptați, prostia n-o mai tolerați,

Cu bâta-n mână să intrați, în Parlament, să-l asanați,

Apoi cu multă frenezie să scuturăm tot ce-i prostie,

Și să dăm educația salvând degrabă nația!...