Ascult cum înflorește un cais

Ascult cum înflorește un cais,
E-atâta de real, nu este vis.
Vino iubito ca să-l ascultăm
Iubind sub el de dor să ne-mbătăm.

Ascult cum înflorește un cais
Am sentimentul c-aș fi-n paradis
Cu-a mea iubită floarea-i miroseam
Iubirea ne-apuca când nu gândeam.

Ascult cum înflorește un cais
 Sunt fermecat și-aș vrea un bis
Să îl ascult cu-a mea iubită
Fiindcă o face fericită.

Ascult cum înflorește un cais
E primăvară și am zis
Să scriu un vers; nu ezitați,
Dacă vă place, comentați!

4 comentarii:

  1. Frumos si foarte convingator, Nelu. Minunate versuri. Lipsea asa ceva, din bazarul tau sentimental. Deja, ai adus primavara in sufletul cititorului poeziei tale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Tina, pentru lectură și comentariul tău sensibil și optimist, în ton cu întenția mea, când am scris poezia!

      Ștergere
  2. Si arborii sau plantele au suflet. Categoric! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Fără doar și poate, Cristi! Merci de citire și comment!

    RăspundețiȘtergere