Destinul

Să fie destinul un dat intangibil
Ursit de la naștere, trăit mai apoi?
Sau totul în viață depinde de noi
Voința și crezul fiind indestructibil?

Destinul ne poartă sau noi îl purtăm
Precum râul trunchiul, sau barca pe noi?
E sigur că suntem chiar proprii eroi
În bildungs romanul ce-l elaborăm!

Neștiind care-i calea spre propiul destin
Tu omule crede, și speră, și mișcă,
Chiar dacă-n cărare e doar o podișcă,
Tu ești ”bucătarul” la propriul ”festin”!

4 comentarii:

  1. Chiar dacă-n cărare e doar o podișcă,
    Tu ești ”bucătarul” la propriul ”festin”!

    Final de exceptie:) Felicitari ,Nelu!

    RăspundețiȘtergere
  2. ,,Destinul nu depinde de întâmplare, ci de alegere.,, - W. J. Bryan
    Interesantă abordare a problematicii, Nelu. Versul tău conduce spre o profundă meditaţie asupra vieţii. Felicitări pentru această poezie.

    RăspundețiȘtergere