N-ai visat că mă iubești?

Iubito, n-ai visat că mă iubești, în somnul tău de noapte liniștit,

Când te veghez și văd că strălucești pe chipul drag și mult iubit?

Dacă în noapte m-ai visat să știi că eu la tine-am fost cu gândul,

Și sunt mereu neconsolat că sunt departe și păstrându-l

Flacără vie acolo către tine cu tot ce ești frumos și reprezinți,

Fiindcă tu ești azi pentru mine, un înger și mă scoți din minți

Cu nurii tăi fără pereche, cu felul tău de-a fi așa distins –

Iubirea mea, știi bine-i veche și niciodată nu s-a stins.

Iubito, n-ai visat că mă iubești cum te iubesc și eu pe tine,

Intens așa cum năzuiești, pân’ la uitarea cea de sine?

Dacă-i așa, sunt fericit că gândul ți-e mereu la mine,

Doar știi că ți-am mărturisit tot ce însemni tu pentru mine:

Ești nestemata din comoara de frumuseți nepământene,

Îmi ești și toamna dar și vara un dans sublim de sânziene,

Mi-ești murmur dulce de izvoare în primăvara înflorită,

Mi-ești neaua albă lucitoare în iarna rece troienită

Și dacă visul tău de noapte se va-mplini cum ai visat,

Voi fi dar stimulat în fapte și cel mai norocos bărbat,

Vom fi un tot ca o verigă a lanțului de nebunii,

Ai fi buchetul cu ferigă - ți-aș umple casa de copii!