Te văd!

Te văd în visele de noapte, te văd în visele de zi,

Visez mereu șuvoi de șoapte și-am fericirea de-a urzi

Șirag de versuri pentru tine, fiindcă tu ești încântătoare,

Ești minunată, știi prea bine și gingașă precum o floare.

Te văd în gând atât de-aproape, ai inima-mi sălaș al tău,

Iar gându-mi fuge peste ape și multele păreri de rău

Că nu ești astăzi lângă mine, și culcușit la sânul tău,

Să-mi fie și să-ți fie bine, să nu avem parte de rău.

Te văd aievea o prințesă, tronând castele-mpărății,

Sau poate numai o contesă, cu trenă și bijuterii –

Ești nestemata cea mai scumpă, a sufletului meu comoară,

Privirea mea rămas-a tâmpă, când te-am zărit întâia oară.

Te văd în cer, în câmp, în fluturi, ce zboară-atâta de frumos,

Și-s colorați în mii de tonuri, în sunetul melodios

Al al mierlei și-al privighetorii din verdele zăvoi pe râu,

În dropia și-albastrul florii de albăstrea în lan de grâu.

Te văd în tot și-n toate cele ce Dumnezeu a plăsmuit,

Ești zâna visurilor mele, doar tu mă faci azi fericit –

Iubirea noastră înflorește în zi de zi cu mult mai mult,

Cuvântul tău care zidește, mă-ndemnă dragostea s-ascult!