Tu Doamne!

Tu Doamne sfânt și mare, cu oștile cerești,

Pe noi pe fiecare, de rău să  ne-ocrotești,

Trimite câte-un înger la noi să ne păzească,

De-a patimilor fulger și să ne mântuiască.

Suntem cu toți creați de tine, meșter Tată,

Tu fă-ne azi curați și de greșeli ne iartă,

Căci suntem lut și aer, în toate păcătoși,

Tu toarce-al vieții caer și fă-ne luminoși

În cuget și-n simțire pe voia ta să fim,

Că noi fără de știre, mereu păcătuim,

Coboară peste noi pe Marele Duh Sfânt,

Să-nțelegem șuvoi, ce-i viața pe pământ,

Să ne incumbe-n suflet iubirea de creștin,

Să ne stopeze-n cuget, ambiție și chin,

Miei blânzi în turma albă, să fim ai lui Iisus

Iar viața ca o salbă să n-aibă vreun apus.

O, Doamne Sfânt și Mare, trimite fiul Tău,

La judecata-n care, va fi doar drept, nu rău,

Ca să stârpescă răul prin dreapta lui osândă,

Să zăvorască hăul cu diavolul la pândă,

În dreapta-mpărăție ce nu are sfârșit,

Viața să ne fie așa cum ne-am dorit,

Să fie rai Pământul de tine întocmit,

Să ținem legământul cum a fost prorocit.

În oastea triumfală de îngeri albi curați,

Să-L așteptăm cu fală, să fim ca niște frați.

Ascultă Doamne ruga ce-o fac spre mila ta,

Să scape doar cu fuga aceia răi ce-or sta

În umbra pizmei groase și contra lui Iisus,

Cu inimi reci, vârtoase, tu să-i ridici pe sus,

Din Slava cea Înaltă tu drumul să le dai,

Striviți precum năpârca, să nu pătrundă-n rai,

Iar Lumea să se-ndrepte pe matca sănătoasă,

Cu spiritul s-aștepte doar pe Iisus în casă!